vineri, 11 februarie 2022

DOAR FEMEIA


11 februarie 2019 
Distribuit pentru: Public
Public
Nu este disponibilă nicio descriere pentru fotografie.

DOAR FEMEIA

Costel Zăgan
Doar femeia mai rezistă
doar femeia ne arată
dacă-i veselă ori tristă
viața asta blestemată
Doar femeia ne arată
vremuri încotro se duc
doar femeia-i minunată
restul lumii-i balamuc
Vremuri încotro se duc
dacă-i veselă ori tristă
ține lumea sub papuc
doar femeia mai rezistă
Doar femeia ne arată
dacă-i lacrima curată
CEZEISME II

BIOPOLITICĂ


Cred
Omul
nu-i
decât
O
utopie
cu
sens
giratoriu
Se
naşte
chiar
dacă
nu vrea
Şi
moare
chiar
dacă
nu
poate
Costel Zăgan, Poeme infracţionale

joi, 10 februarie 2022

IUBITUL MEU IMAGINAR DRAGĂ KITTY SUNĂ FANTASTIC


Un adevărat SF verbal Dar asta e Sunt îndrăgos
tită Sunt îndrăgostită Sunt îndrăgostită Sunt așa
de fericită că-mi vine să țip Doamne se-aude
Simt cum fericirea fierbe-n mine Alături cineva
își toarnă un Chateau Latour 1932 într-o cupă
de cristal Mâncăruri și porțelanuri extrafine Gus
tul fabulos al vieții mă amețește Simt camera învâr
tindu-se în jurul meu Offf și soarele din plafon ca
re nu mai apune odată Unde naiba mi-i pistolul
Vreau să dorm

Costel Zăgan

NEDUMERIRE ȘI PE CANALUL ĂSTA

 Dar unde ești Monșer

parcă te-a luat valul

și te-a izbit de cer


când ai sărit iar calul


Parcă te-a luat valul

te-a hărțuit săracul

ci inima-i pumnalul

să nu dai de dracu


Te-a hărțuit săracul

ce te-a izbit de cer

impecabil fracul

unde mergi Monșer


Doar unde duce valul

n-ai schimbat canalul

Costel Zăgan, CEZEISME II

EPITAF

 Moartea șterge viața de praf

Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE


SCURTĂTURA DRAGOSTEI

 

Scurtătura dragostei

Mi-ar place să mă odihnesc în
albastru Alături de frații mei ae
rieni fulgii Să întindem printre
nori și stele
câte o hora ori bătută
românească De să le pleznească
și îngerilor ochii de admirație
Prieteni eu cred că iarna-i
drumul cel mai scurt
spre copilărie
Fericit îngenunchez și ghiduș
îți fac semn
Doamne hai la săniuș

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

marți, 8 februarie 2022

POETUL CA O RANĂ DESCHISĂ


 Între martirii și avocații istoriei

cu lacăt la gură și cătușe la mâini

având totuși la răsărit

HARTA ROMÂNIEI MARI

drept icoană

ezitând totuși 24 de ore pe zi

între

vierme și albatros

liber ca un râu de munte

c-un mal în rai

și

celălalt în iad

liber ziceam

cine nu înaintează

dă îndărăt

literă cu literă

niște răni inutile

niște îngeri de pripas

niște 

măști

copilărești

 

Costel Zăgan, ODE GINGAȘE

(CRATIMA POEZIEI)

pentru Dumnezeu ușă de biserică și pentru Ăla Costel Zăgan