sâmbătă, 29 februarie 2020

POEZIA CA SEMNAL DE ALARMĂ

Plânsul mov al mâinilor îndrăgostite
și poezia dragostei și-a disperării
plânsul în doi la pian și vioară

Concertul primăverii din patul visător
îngreunat de stele și muguri

Versurile îmi sar din ochi ca niște lacrimi
obraznice roșii galbene și verzi

Transparență pusă pe fugă
de tăcerile lui Bach
senzitive
ca
un țipăt de fecioară

Costel Zăgan, POEME SENZITIVE

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

A CITI O CARTE

Deschid o carte  precum condamnarea mea la viață sau la moarte adică respir în ritmul alfabetului mamă ce chestie fatală  Costel Zăgan