Iubirea ca antidestin
Mi-au ghicit viitorul
în
palma întunecată a focului
mâna mea stângă
Şi
de-atunci
scriind
cealaltă mână
A-nceput
cu stele să plângă
Costel Zăgan, Ode gingaşe
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Am mâinile ocupate: culeg stelele abandonate ale mileniului precedent. COSTEL ZĂGAN, INVENTEME
-
Nici izolați nu suntem singuri dragă Kitty soarele pată de sânge înroșește tot orizontul spre casă ultima redută exilat pe muchia de cuțit ...
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu