* Credința e certitudinea despre existența lui Dumnezeu.
* Natura indică pe Dumnezu.
* Căci păcatul este izolare.
* Adevărata credință se prelungește în iubire.
* Stabilirea relației eu-tu se realizează prin credință.
* Cel care mă indică pe mine drept o datorie pentru semenul meu nu poate fi simțit decât ca stăpânul suprem al amândorura. Acela e Dumnezeu.
* Semenul meu trebuie să creadă tare ca să mă învie pe mine.
* Omul devine robul patimilor, slăbind în caracterul lui de subiect, când nu iubește.
* Toate însușirile dumnezeiești pornesc din dragoste și slujesc ei.
* Descoperirea dragostei divine e condiția creatoare a mântuirii omului.
* Faptele lui Iisus sunt brațe întinse asupra noastră.
* Opera Lui e puntea pe care o aruncă făpturii permanent.
* Iisus rămâne tot timpul ușa mântuirii, calea și viața.
* Nici pe pământ, nici în cer o ființă pur omenească n-ar fi fost capabilă de o suferință în stare să topească păcatul din oameni și să ispășească în fața lui Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu