A venit viitorul
E România fără un sfert
în loc de rugăciune
îngenunchez
şi
recit
Luceafărul
Stelele mă repetă rază cu rază
Amin
Mă înalţ
În jur
persistă
Doina
lui
Eminescu
poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (2018)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Am mâinile ocupate: culeg stelele abandonate ale mileniului precedent. COSTEL ZĂGAN, INVENTEME
-
Nici izolați nu suntem singuri dragă Kitty soarele pată de sânge înroșește tot orizontul spre casă ultima redută exilat pe muchia de cuțit ...
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu