marți, 30 august 2022

A MERGE PE VALURI

 Doamne de atâta miere

buzele-s tot mai amare

fiind un înger în cădere

aripile au ieșiri la mare


Costel Zăgan

 Când două nopți de dragoste nu (mai) coincid, începe dezastrul.

Costel Zăgan

joi, 11 august 2022

VARA CU MÂNA FRACTURATĂ

 Îmi ține curiozitatea

la distanță

de-un braț


limita de siguranță

se reduce

la un zâmbet

hai

două


de la trei

simt

tremurul unei lacrimi


pe linia maternă

a

arborelui genealogic


Când mă zgudui de râs

nimeni nu mai rezistă

și

aplaudă din scârbă


încă un poet a înnebunit

de

singurătate 


Stop - joc


Costel Zăgan, ODE GINGAȘE


joi, 4 august 2022

DRAGOSTEA SFĂRMÂND PATUL LUI PROCUST


Eşti liberă să-şi faci de cap cu trandafirii
să faci nudism pe plajele din tei
să-ţi acordezi cu sentimente coarda firii
să dai cu tifla celor ce-şi spun zei
Eşti liberă să cochetezi iar cu infernul
să vină Proserpina la mine să reclame
să văd cum într-o clipă m-ar bărbieri eternul
cu razele de lună de-a pururi lame
Eşti liberă să-mi deturnezi orice tristeţe
să plângi cu lacrimile într-un vers
să insulţi ninsoarea cuprinsă de tandreţe
scurcircuitând toţi sorii rămaşi în Univers
Eşti liberă să faci din voluptate-o armă
să strângi de gât tăcerea când vrea să mă seducă
să negi că lacrimile-s semnale de alarmă
iar depărtarea dragă s-o spargi ca pe o nucă
Eşti liberă să spui că paradisul locuieşte-n tine
să-mi arzi aripile şi azi la fără-un sfert
când îmi dezbrac singurătata fără de ruşine
să te iubesc şi iar să nu te iert
Costel Zăgan,

Poeme de-aprins focul

ÎNGERUL TOAMNEI

Orice anotimp cu îngerul său îngerul de frunze-i la rând când după toate-ți pare rău doar toamna cade pe pământ COSTEL ZĂGAN, AXIOMELE LUI D...