Două pietre
stau
la sfat
doi țurțuri
se topesc
concomitent
două statui
aceeași
umbră
restul
n-o fi
cumva
Shakespeare
Costel Zăgan, ODE GINGAȘE
Costel Zăgan
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Sunt răni care nu se mai închid niciodată: rănile adevărului. Costel Zăgan, Inventeme
-
Nici izolați nu suntem singuri dragă Kitty soarele pată de sânge înroșește tot orizontul spre casă ultima redută exilat pe muchia de cuțit ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu