De la Doină la Luceafăr
nu mai este nimica teafăr
Şi mereu răul urmându-l
viaţa numai duce vântul
Buletin de vreme rea
asta-i ţărişoara mea
Scapă-ne Doamne de ea
scapă-ne Doamne de ea
Costel Zăgan, Doine de pus la rană (20 februarie 2013)
* Deși pare să fie tributar poeziei tradiționaliste, în vers clasic, Costel Zăgan își surprinde cititorul cu poeme îndrăznețe, scormonitoare, dar lipsite de stridențe lingvistice. (Florentina Toniță)
Am mâinile ocupate: culeg stelele abandonate ale mileniului precedent. COSTEL ZĂGAN, INVENTEME
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu