REVOLUȚIA CONTINUĂ?

 Revoluția continuă

Am spus-o de multe ori
nu mai vrem învățători
la școală dacă se poate
învățăm tăcând de toate

Matematica-i pe tușă
româna-i și ea la ușă
vrea să iasă și nu poate
că-s prea multe predicate

Domnilor viața nu-i glumă
nu se-ntinde ca o gumă
viitorul nu repetă
roata de la bicicletă

Inventând a câta oară
piatra domnilor de moară

Costel Zăgan

Citat de Costel Zăgan despre poezie, revoluție, glumă, matematică, școală, pietre, viitor, viață.

Revoluție cu repetiție

GENEZA DE SÂMBĂTĂ - Costel Zăgan

 

Geneza de sâmbătă

Posted onmartie 1, 2015 

Şi obişnuinţa îţi poate deforma

destinul Fie că-l ai sau nu la tine

Eşti un fel de tablou amator de

cuvinte Bărbat şi poet de marcă

Prima zi este o adevărată poezie

Restu-s vorbe de clacă Destin

apărut din senin pe cer Taina ta

ai văzut-o şi-a doua oară Cred

că rezistă şi la următoarele reve

deri O simplă pagină peticită

cu versuri

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

 

POEME DE-APRINS FOCUL - Costel Zăgan

Ioana Manolache

Costel Zăgan

29 martie 2013  · 

Ioana Manolache

29 martie 2013  · 

Nimicul nu-i totuşi un răspuns

la întrebările nerostite ale tăcerii

Dar eu vorbesc Doamne în numele tăcerii

şi nu m-aud decât pe mine

Apollinaire se scoală din morţi

şi vorbeşte prin gura lui Allen Ginsberg

vorbeşte iată cu kaikuuri oceanice

cu demente taxiuri urlătoare în albastru

Cu statuile de culoare ale lui Buddha

o muzică profundă wagneriană

izbeşte cele două războaie mondiale

de calea lactee

Făcându-le praf şi pulbere

şi steluţe pentru adormit poeţii somnambuli

ai mieniului III merg şi eu

pe străzile din satul meu natal

În fracul alb-negru al poeziei

franco-americane

improvizând tăceri globale

deasupra mult deasupra viitorului omenirii

Mă uit prin geamul cerului

poate zăresc Vioara lui Bacovia

ori Anemonele lui Ştefan Luchian

Tzara îşi duce muzical pistolul la tâmplă

Ca pe-o floare sustrasă de la un greier sinucigaş

STOP

NU CÂNTA NU SCRIE NU EXISTA

ultimul mesaj pe-o pereche de chiloţi

de lavandă poliedrică

"PE-AICI SE-AJUNGE ÎN AMERICA!"

nu ocoliţi raiul e înainte

desigur în sens giratoriu

m-am întors şi-am plâns

Toţi copacii din Paris şi-au transferat

florile pe strada mea nu fugiţi nu-i sfârşitul lumii

primăvara aceea new-yorcheză este invitata mea

şi-a acestor pagini somnambule

Costel Zăgan , Poeme de-aprins focul

LEGENDĂ

 Parc-aș fi Pillat din Pont

cu barba pân-la pământ

doar acasă ca pe front

poezia-mi ține rând

Cu barba pân-la pământ

din lacrimi am o mască

nu mă dau degeaba sfânt

aud iarba ce-o să crească

Din lacrimi am o mască

doar acasă ca pe front

Maria-n poem să nască

parc-aș fi Pillat din Pont

Am barba pân-la pământ

doar pe mine azi mă vând

Costel Zăgan, CEZEISME II

BULA MEA DE ARTĂ

 Un fel de (i)realitate fiartă

Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE

RUG

 RUGĂ

COSTEL ZĂGAN

Căci singur

ca anul acesta

ca anul trecut

şi ca de când

sunt

N-am fost niciodată

Dar

Doamne

Singurătatea mea

cea de toate zilele

dă-mi-o mie

şi astăzi

Şi nu mă du

în ispita singurătăţii

singurătăţilor

Şi mă iartă

de toate

iluziile pierdute

cu voie

sau fără voie

Precum iert şi eu

prietenilor mei

toate disperările câştigate

Şi mă izbăveşte

de mine însumi

Lăsându-mi

o Doamne

şi iubita

şi dragostea

şi pe Eminescu

Cel cu Melancolia

fără de margini

şi cu epicentrul

în fiecare

cuvânt

Apoi

din

cenuşa

poemului divin

Ajută-mă

o Doamne

să-mi revin

Atât

întreabă

focul din cuvânt

Atât

răspund

tăcerile arzând

CEZEISME, 2008

Activ